ASLA :: Membri :: Index de membri :: TEPELEA, Ioan































ASLA International :: Site Map - Carte de oaspeti - Contacte - Webmaster - Cãutare site:


Academia de Stiinte,
Literaturã si Arte

Presendinte: Ioan TEPELEA
Str. Independentei 13
Oradea 3700
România
Tel: +40 259 133 339
Fax: +40 259 414 579
Mobil: 092 897 798;
095 122 658
E-mail: asla@operamail.com;
academiaasla@yahoo.com
http://asla.rexlibris.net

Contactati-ne
prin e-mail

Nume:
Subiect:
Mesaj:


ASLA :: Membri :: Index de membri si colaboratori ::

Profesor universitar, Doctor
ioan.tepelea@asla.rexlibris.net


Photo © 2003 George Roca

Profil:

S-a nãscut în 3 iunie 1949 la Beznea, jud. Bihor, România. Absolvent al Facultãtii de istorie si filosofie a Universitãtii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca. A lucrat pânã în 1999 în cadrul Ministerului Apãrãrii Nationale, fiind sef al institutiei de culturã a armatei din garnizoana Oradea. Din 1995 a predat la Universitatea din Oradea cursuri de istorie a culturii si civilizatiei si istorie a civilizatiei si a stiintei. În 1995 devine doctor în istorie al Universitãtii "Babes-Bolyai", desfãsurând si o intensã activitate de cercetare în cadrul Filialei Oradea a Institutului de Studii Operativ - Strategice si Istorie Militarã din Bucuresti. În prezent este seful catedrei Discipline economice si socio-umane in cadrul Universitãtii din Oradea.

Cãrtile sale cele mai multe acoperã perioada 1918-1920, fiind premiate la târguri si saloane de carte nationale si internationale. Între acestea se pot mentiona: 1919. O campanie pentru linistea Europei (1995), 1919. Sur le fronts de l'Europe nouvelle (1996), 1919-1920. O campanie pentru linstea Europei. Bilanturi paradoxale (1997), Republica celor 133 de zile (1998), Republica Rosie sau cele 133 de zile ale guvernãrii bolsevice in Ungaria anului 1919 (2000). Alte cãrti de istorie la care este coautor (colaborator): Menumorut (1986), Istoria României: Transilvania (1999), Interferente Româno-Americane in secolele XIX-XX. Politicã, diplomatie, culturã (2002), Cuprins din necuprins (1998) si Locuitor in vesnicia devenirii (2001), ultimele doua mentionate fiind lucrari monografice (una despre istoria localitatii Beznea - Bihor, iar cealaltã despre istoria Universitãtii din Oradea). Printre lucrãrile publicate mai pot fi aminitite si Culturã si civilizatie / O discutie la nivel de concepte (1998), Incursuri in istoria culturii si civilizatiei (2000), Evul mediu sub raport intelectual (2002), Din preistorie la Evul Mediu. Evolutii ale gândirii stiintifice (2002).

Este initiator si fondator al Academiei de Stiinte, Literaturã si Arte de la Oradea (ASLA), îndeplinind în prezent si functia de presedinte executiv. De asemenea este coordonatorul a 3 reviste, UNU, revistã de culturã, Aurora, revistã de literaturã si artã, Aletheia, revistã de stiintã si dialog interdisciplinar, precum si directorul editurii Cogito din Oradea. Este membrul al Uniunii Scriitorilor din Rom&circnia si al ASPRO, are publicate 13 volume de versuri si este prezent în mai multe antologii apãrute în tarã si în strãinãtate. Este membru corespondent al American-Romanian Academy of Arts and Sciences (ARA), Branch Director - Romania.

Activitate profesionalã si stiintificã: Ioan Tepelea a absolvit Facultatea de istorie si filosofie din cadrul Universitãtii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca in anul 1980, obtinând media 10 (zece) la examenul de licentã (sesiunea iunie a aceleasi an). De asemenea, a absolvit Cursul post-universitar de filosofie din cadrul Academiei de inalte studii social-politice din Bucuresti, tot cu media 10 (zece), în anul 1988. În anul 1995 a obtinut titlul de doctor în istorie, la Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, cu teza Campania armatei române din anul 1919 în Transilvania si Ungaria (îndrumãtor stiintific fiind prof. univ. Dr. George Cipãianu).

A lucrat in cadrul Ministerului Apãrãrii Nationale, ca ofiter activ, din anul 1968 si pânã in 1999, când la cerere a trecut in rezervã, având gradul de colonel. In ultimii 15 ani de activitate in cadrul M.Ap.N. a îndeplinit functia de sef al Institutiei de culturã a armatei din garnizoana Oradea ("Casa Armatei", ulterior având denumirea "Cercul Militar").

Din anul 1986 a devenit si cercetãtor stiintific principal la Sectia Teritorialã Oradea a Institutului de Studii Operativ - Strategice si Istorie Militarã din Bucuresti, calitate in care si-a adus aportul la realizarea unor studii si cercetãri publicate in reviste de specialitate, în primul rând militare, la organizarea unor sesiuni de comunicari stiintifice pe plan local si national.

În anul 1990, a fondat la Oradea, împreuna cu alti doritori, pasionati de domeniul vietii culturale, revista UNU (revistã de culturã), ulterior editura Cogito, institutii in sistem privat care au avut si au un rol insemnat in miscarea culturalã din aceastã parte a tãrii. Este unul din initiatorii si fondatorii, în anul 1992, a Societãtii Oamenilor de Stiintã si a Scriitorilor (SOSS) din Bihor, societate academicã devenitã de curand, ca denumire, Academia de Stiinte, Literaturã si Arte (ASLA) de la Oradea. Aceasta are în componentã sa peste 200 de membri din 16 tãri de pe mai multe continente, oameni de stiintã, scriitori, multi cu o activitate deosebit de meritorie (membri ai Academiei Române, ai Academiei Franceze, Academiei Regale din Belgia sau ai unor prestigioase societãti cultural-stiintifice).

În prezent, Ioan Tepelea conduce activitatea ASLA în calitate de presedinte executiv si coordoneaza activitea a douã publicatii, Aurora (revistã de literaturã si artã) si Aletheia (revistã de stiintã si dialog interdisciplinar), cu o aparitie bianualã in format tip carte, editate in colaborare cu Universitatea din Oradea.

Incepând cu anul 1994, a initiat si organizat, Salonul International de Carte de la Oradea, ajuns in anul 2001 la cea de-a IX-a editie, iar din anul 1997, Festivalul International de Poezie de la Oradea, care se desfãsoarã din doi în doi ani. Un alt eveniment de succes, initiat si organizat de ASLA si Universitatea din Oradea a fost Salonul International a Publicatiilor Literare (editia a I-a, 27-29 mai 2001), la care au participat 16 reviste din România si din strãinãtate (Franta, Belgia, Australia, Rep. Moldova, Serbia, Spania, Italia, Germania).

Inceputurile preocupãrilor stiintifice ale lui Ioan Tepelea se leagã, indeosebi, de istorie militarã, de o colaborare strânsã si permanentã la reviste de profil. În 1990, sa implicat in fondarea, la Oradea, a revistei de culturã istoricã Cetatea Bihariei, în care se regasesc nenumãrate studii si articole - rezultat al cercetãrilor proprii in domeniul amintit.

În calitate de secretar al Comisiei Române de Istorie Militarã - Filiala Bihor, dar si de sef al Institutiei de Culturã a Armatei, din garnizoana Oradea, a fost initiatorul si organizatorul a peste 100 de actiuni culturale (sesiuni de comunicãri stiintifice, simpozioane, colocvii, etc.) participând la nenumãrate manifestãri socio-culturale organizate pe plan local, national, sau in strãinãtate.

O mare parte din temele abordate în scrierile acestuia, cu prioritate cele din orizontul tezei de doctorat sau teme de culturã si civilizatie au fost publicate in revistele Aletheia, Familia, Convorbiri Literare, UNU, Revista de istorie militarã, Cetatea Bihariei, Cele Trei Crisuri, Aurora, Tribuna, Luceafãrul Poezia, Tomis cât si în Anuarul Muzeului Tãrii Crisurilor, în cele ale Insititutului de Istorie al Academiei, filialele din Cluj si Iasi.

Multe din studiile si cercetãrile proprii ale prolificului autor sau regasit în cuprinsul unor volume publicate la diferite edituri din tarã sau strãinãtate. Asa este cazul volumelor 1919. Sur les fronts de l'Europe nouvelle (Editura Cogito, Oradea, 1998), Istoria României. Transilvania Vol. II (volum colectiv, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 1998), Culturã si civilizatie. O discutie la nivel de concepte (Editura Timpul, Iasi, 1998), Republica celor 133 de zile (Editura Timpul, Iasi, 2000), Republica Rosie (Editura Cogito, Oradea, 2001), Incursiune în istoria culturii si civilizatiei. Aspecte ale gândirii stiintifice (Editura Timpul, Iasi, 2000), Culturã si civilizatie in Evul Mediu. Gândire stiintificã (Editura Cogito, Oradea, 2001), La République de Kun Bela/1919 (Edition Emerande, Inc, Québec, Canada, 2002) .

Începând cu anul universitar 1995/1996, predã la Universitatea din Oradea cursuri de Istoria civilizatiei si stiintei si Istoria culturii si civilizatiei, destinat studentilor de la facultatea cu profil tehnic-ingineresc. În 1998, prin concurs, devine conferentiar universitar, titular al cursului de Istorie a stiintei si civilizatiei la Facultatea de Electrotehnicã si Informaticã a Universitãtii Oradea.

Dintre studiile si comunicãrile publicate sau sustinute la manifestarile stiintifice organizate la universitatea orãdeanã, pe plan local sau in alte centre universitare din tarã sau strãinãtate, se evidentiazãu urmatoarele:

  • Trei mii de ani de istorie a Egiptului antic (Sesiunea anualã de comunicãri stiintifice a ASLA, 1999)
  • Prolegomene pe marginea dihotomiei culturii si civilizatiei. Noutatea lui Mircea Malita. (Sesiunea anualã de comunicãri stiintifice a ASLA, 2000)
  • Problema creativitatii in epocile preistorice (Revista UNU, nr. 106, noiembrie 1998)
  • Manuscrisele de Marea Moartã. Interpretãri. (Sesiunea anualã de comunicãri stiintifice a Universitãtii din Oradea, 2001)
  • România - Implicarea militarã în evenimentele din Ungaria anului 1919 (Congresul al XXV-lea al Academiei Româno-Americane de Stiinte si Arte, Cleveland, Ohio, USA, 2000)
  • Linia Clemenceau si evenimentele politice si militare din Ungaria anului 1919 (Congresul al XXVI-lea al Academiei Româno-Americane de Stiinte si Arte, Montréal, Canada, 2001)
  • Armata Românã la Budapesta (august-noiembrie 1919) (Anuarul Muzeului Tãrii Crisurilor, Crisia XXIII, 1993 si Revista Aletheia nr. 11, 2000)
  • Republica celor 133 de zile (Revista Convorbiri Literare, Iasi, in serial de 20 de episoade, începând cu nr. 12, decembrie 1998)
  • Reintrarea României in tabãra aliatilor, la 10 noiembrie 1918, un impact cu urmãri favorabile statului român (Sesiunea de comunicãri stiintifice, organizatã de muzeele din Satu Mare si Zalãu in colaborare cu institutii similare din Ungaria)
  • 1919. Efort politic, diplomatic si mai ales militar românesc în sprijinul aliatilor (Anuarul Institutului de Istorie al Academiei Române, Filiala Iasi, 2001)
  • Bilant românesc al efortului politic, diplomatic si militar al participãrii la evenimentele din Ungaria anului 1919. Documente franceze (Revista UNU, nr. 121, 2000)

O intensã activitate a desfãsurat, atât în cadrul Universitãtii cât si pe plan local, national sau international pentru popularizarea cãrtii, fie a celei de stiintã, fie a celei de literaturã. Ca editor si scriitor, a participat la târgurile de carte de la Frankfurt, editiile 1998 si 1999, Paris (2000), Belgrad (1999, 2000), Bucuresti (1999, 2000, 2001), la saloanele de carte de la Marsilia (1998), Cluj-Napoca (1993, 1994, 1995), Iasi (1999), Satu Mare (1997), Timisoara (1999, 2000), Deva (2000, 2001), etc. ocazie cu care a prezentat peste 100 de titluri din editura proprie sau alte edituri românesti sau strãine. A fost invitat sa participe si ca membru a consiliului organizator la 2 editii ale Bienalei Internationale de Poezie de la Liége (Belgia).

Pe lângã activitatea de cercetare, a avut si unele contributii in domeniul creatiei literare, publicând 13 cãrti de poezie, bine primite de critica literarã, dintre acestea unele fiind premiate astfel:

  • Premiul "M.G. Samarineanu" in cadrul evenimentului "Zilele Revistei Familia", 1995, pentru volumul Trup rãdãcind printre parti de vorbire, Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 1994
  • Premiul Asociatei Scriitorilor din Cluj, 1996, pentru volumul Intreptãtit la cãdere in gol, Editura Helicon, Colectia Poesis, format Liliput, 1995
  • Premiul Revistei Convorbiri Literare, Iasi, 1999, pentru volumul Exilat pe tãisul de sabie, Editura Junimea, Iasi, 1998

A colaborat la diferite reviste din tarã cu o bogata creatie literarã (poezie, eseu, prozã, criticã, istorie literarã): Poesis (Satu Mare), Tribuna si Apostrof (Cluj-Napoca), România Libera, Luceafãrul si Contrapunct Sud (Bucuresti), Convorbiri Literare, Cronica si Poezia (Iasi), Tomis (Constanta), Europe (Paris, Franta), Journale de poetes (Bruxelles, Belgia), Apostrof (Belgrad, Serbia), Mihai Eminescu (Sydney, Australia), Iosif Vulcan (Cringila, Australia). De asemenea, in 1998, a publicat la Editura Prospeta din Belgrad, volumul de poezie Helderlin Izblizap (traducere: Adam Puslojic).

Este prezent cu creatii literare (poezie) in antologiile: Voix de Roumanie (Marsilia, 1999), Vânãtoare de vise (Editura Cogito, Oradea, 1997), Vid tystnadeus bord on Jon Milos (Editura Symposion, Stockholm, 1998), Antologia copilãriei (Editura Emia, Deva), Vise într-o liniste sumerianã (Editura Cogito, Oradea, 2000).

A reprezentat România ca membru a unor jurii internationale precum: Festivalul-concurs Jeunes Auteurs de la Bruxelles si festivale de poezie si literaturã din Franta si Elvetia. In iulie 1997, a fost ales presendintele Casei Internationale pentru Poezie de la Oradea, o filialã a Casei Internationale a Poeziei de la Bruxelles.

In octombrie 2001, Academia Româno-Americanã de Stiinte si Arte (ARA) la numit director pentru Rom&circnia a acesteia. In aceastã calitate, a fost desemnat si ca presedinte a comitetului de organizare al celui de al XXVII-lea Congres ARA, care s-a desfãsurat in perioada de 29 mai-2 iunie 2002, la Universitatea din Oradea, sub genericul Diversitatea culturilor si unicitatea civilizatiei.

În prezent, are în lucru într-o fazã avansata doua lucrari monografice, fiecare de peste 450 de pagini:

  • Monografia Universitatii din Oradea (in colaborare cu prof. univ. dr. Gheorghe Mãhãra si prof. univ. dr. Valentin Chifor)
  • Carta ASLA - Spiritul lui Nicolae Olahus (o lucrare de tip enciclopedic, de prezentare a istoricul societãtii academice înfiintatã in 1992 in Oradea, precum si a membrilor acesteia din tarã si strãinãtate.

Ioan Tepelea este membru al Uniunii Scriitorilor din România si responsabil al Reprezentantei Uniunii Scriitorilor din judetul Bihor. La Universitatea din Oradea, este sef de catedrã (Discipline economice si socio-umane) in cadrul Facultãtii de Electrotehnicã si Informaticã.

Oradea, 15 aprilie 2003

Lucrãri:

  • Menumorut, 1986
  • Miresmele fulgerului, Editura Cartea Româneascã, Bucuresti, 1988
  • Trup rădăcind printre parti de vorbire, Biblioteca Revistei Familia, Oradea, 1994
  • 1919. O campanie pentru linistea Europei, 1995
  • Intreptătit la cădere in gol, Editura Helicon, Colectia Poesis, format Liliput, 1995
  • 1919-1920. O campanie pentru linstea Europei. Bilanturi paradoxale, 1997
  • Vânătoare de vise, Editura Cogito, Oradea, 1997
  • Cultură si civilizatie. O discutie la nivel de concepte, Editura Timpul, Iasi, 1998
  • Cuprins din necuprins, 1998
  • 1919. Sur les fronts de l'Europe nouvelle, Editura Cogito, Oradea, 1998
  • Vid tystnadeus bord on Jon Milos, Editura Symposion, Stockholm, 1998
  • Exilat pe tăisul de sabie, Editura Junimea, Iasi, 1998
  • Istoria României: Transilvania, 1999
  • Voix de Roumanie, Marsilia, Franta, 1999
  • Antologia copilăriei, Editura Emia, Deva
  • Incursiune în istoria culturii si civilizatiei. Aspecte ale gândirii stiintifice, Editura Timpul, Iasi, 2000
  • Republica celor 133 de zile, Editura Timpul, Iasi, 2000
  • Vise într-o liniste sumeriană, Editura Cogito, Oradea, 2000
  • Republica Rosie sau cele 133 de zile ale guvernării bolsevice in Ungaria anului 1919, Editura Cogito, Oradea, 2001
  • Locuitor in vesnicia devenirii, 2001
  • Evul mediu sub raport intellectual, 2002
  • Din preistorie la Evul Mediu. Evolutii ale gândirii stiintifice, 2002
  • Interferente Româno-Americane in secolele XIX-XX. Politică, diplomatie, cultură, 2002
  • La République de Kun Bela/1919, Edition Emerande, Inc, Québec, Canada, 2002
  • Exercitii intr-o jumãtate de vis, Editura Helicon, Timisoara

© 2002-2003 ASLA International
Site Design © Raymond Roca
...